Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
MĂNĂSTIREA RUPESTRĂ ȘI SCHITUL ȘINCA VECHE
Puţini mai vorbesc astăzi despre cele patru mănăstiri care au existat în vechime pe lângă Șinca Veche. Se știe că au fost construite din lemn. Nu-s multe locurile în care să fi fost patru așezăminte duhovnicești. Se poate spune că așezarea a avut întotdeauna o înzestrare specială, iar oamenii, o aplecare deosebită pentru credinţă. Atunci când împărăteasa Maria Tereza a pornit campania de catolicizare a Transilvaniei și înfiinţarea regimentelor grănicerești formate din localnici, oamenii din Șinca au refuzat înrolarea şi nu au renunţat la ortodoxie.
Pur și simplu au mutat satul mai spre munte, ducându-l mai departe de mâna autorităţilor. Ceea ce se-ntâmplă astăzi în apropiere de Șinca Veche, pe dealul Pleșu, se leagă de numele doamnei Maria Bâgiu.
Impresionată de ce a descoperit aici, a înfiinţat Fundaţia ortodox-culturală „Maica Sfântă Bucuria-Neașteptată“ și a început un proiect care are ca scop restaurarea Mănăstirii rupestre și crearea unui așezământ istoric cultural ortodox. În decembrie 2006 a fost așezat un schit cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“. Paraclisul schitului a fost înzestrat cu hramul „Sfântul Nectarie de la Eghina, căci aici au fost adăpostite și fragmente din moaștele Sfântului.
Mănăstirea Rupestră de la Şinca Veche este monument unic în Transilvania prin scobirea în gresie a două biserici alăturate şi a anexelor lor, dar mai ales prin turla săpată în piatră de jos în sus.
Turla, înaltă de 10,5 metri, deschisă în partea de sus cu o lunetă face legătura de taină între bisericile de sub pământ şi cer. Înscrisuri din anul 1204 atestă faptul că Mănăstirea Rupestră a avut o obşte monahală formată din călugări. În 1762, în timpul prigoanei generalului Buccow în peştera din Dealul Pleşu s-au refugiat călugări care au trăit şi au slujit aici.
Impresionată de ce a descoperit aici, a înfiinţat Fundaţia ortodox-culturală „Maica Sfântă Bucuria-Neașteptată“ și a început un proiect care are ca scop restaurarea Mănăstirii rupestre și crearea unui așezământ istoric cultural ortodox. În decembrie 2006 a fost așezat un schit cu hramul „Nașterea Maicii Domnului“. Paraclisul schitului a fost înzestrat cu hramul „Sfântul Nectarie de la Eghina, căci aici au fost adăpostite și fragmente din moaștele Sfântului.
Mănăstirea Rupestră de la Şinca Veche este monument unic în Transilvania prin scobirea în gresie a două biserici alăturate şi a anexelor lor, dar mai ales prin turla săpată în piatră de jos în sus.
Turla, înaltă de 10,5 metri, deschisă în partea de sus cu o lunetă face legătura de taină între bisericile de sub pământ şi cer. Înscrisuri din anul 1204 atestă faptul că Mănăstirea Rupestră a avut o obşte monahală formată din călugări. În 1762, în timpul prigoanei generalului Buccow în peştera din Dealul Pleşu s-au refugiat călugări care au trăit şi au slujit aici.
