Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Sub Tâmpa
Restaurant cu specific tradițional românesc.
Luni-Duminică: 12:00-22:00
BRAȘOV
Aleea Tiberiu Brediceanu nr. 2 (zona Centrul istoric)
localizare cu Google Maps
Sub Tâmpa aduce un concept unic în România: gastronomia transilvăneană neo-tradițională. Culese cu migală din cărți și manuscrise din timpuri îndepărtate, rețetele tradiționale românești sunt reinterpretate cu măiestrie de către Chef Mădălina Santa, în stilul bucătăriei clasice, cu accente presărate prin istorie de diversele influențe ale marilor bucătarii occidentale.
Bucătăria tradițională românească, așa cum o știm astăzi, este în mare parte limitată doar la a doua jumatate a secolului 19, însă autentic românesc înseamnă, printre altele, stridii, scoici de râu și raci. După luni de cercetare, aducem la lumină rețete de la 1600, până la 1900, atât din bucătăria nobilimii, cu influențe franțuzești și austrieci, cât și din cea a oamenilor de rând, care își trimiteau de multe ori rețete pe vederi și cărți poștale.
Sub Tâmpa își propune să readucă la viață bucătaria românească autentică a vremurilor de demult — nu doar pe cea țărănească, așa cum se regăsește în meniurile celor mai multe restaurante cu specific românesc din Brașov și din țară. Totodată, punem un accent deosebit pe ingredientele folosite, acestea fiind proaspete și cu origini istorice în gastronomia românilor.
De asemenea, ne mândrim cu reintroducerea în meniul tradițional românesc a unor mâncăruri uitate, cum ar fi racii și porcul de mangaliță, și suntem, în același timp, atenți la mâncărurile nou apărute. Bucătăria românească trebuie să redevină dinamică și creativă, chiar dacă anumite ingrediente provin din alte zone.
Sub Tâmpa își propune să readucă la viață bucătaria românească autentică a vremurilor de demult — nu doar pe cea țărănească, așa cum se regăsește în meniurile celor mai multe restaurante cu specific românesc din Brașov și din țară. Totodată, punem un accent deosebit pe ingredientele folosite, acestea fiind proaspete și cu origini istorice în gastronomia românilor.
De asemenea, ne mândrim cu reintroducerea în meniul tradițional românesc a unor mâncăruri uitate, cum ar fi racii și porcul de mangaliță, și suntem, în același timp, atenți la mâncărurile nou apărute. Bucătăria românească trebuie să redevină dinamică și creativă, chiar dacă anumite ingrediente provin din alte zone.
