Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Expoziția Națională „Crăciunul cu măști - Obiceiuri de iarnă din Rucărul de Făgăraș și Rucărul de Argeș”
10 dec. 2016
12:00-14:00
BRAN
Str. General Traian Moșoiu nr. 24
localizare cu Google Maps
Castelul Bran și Serviciul Cultură Tradițională din cadrul Centrului Cultural „Reduta” vă invită sâmbătă, 10 decembrie 2016, ora 12:00, la vernisajul Expoziției Naționale „Crăciunul cu măști” care va avea loc la Castelul Bran. Anul acesta adunăm între zidurile castelului ce străjuieşte vechea vamă, oameni şi obiceiuri din două localităţi ce poartă acelaşi nume, dar se găsesc de o parte şi de alta a Carpaţilor: Rucărul muscelean (jud.Argeş) şi Rucărul făgărăşean (com. Viştea).
Conform legendei „descălecatului” Ţării Româneşti, în anii 1290, Negru Vodă a trecut Carpaţii dinspre Făgăraş şi s-a stabilit la Curtea de Argeş unde a întemeiat un voievodat. Dincolo de elementele de legendă, numeroşi istorici susţin ideea întemeierii localităţii Rucăr din judeţul Argeş de către locuitorii satului Rucăr din Ţara Făgăraşului, aparţinând în prezent de comuna Viştea. „Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798 (1290), fiind în Țara Ungurească un voievod ce l-au chiemat Radul Negru Voievod, mare herțeg pre Almaș și pre Făgăraș, rădicatu-s- au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: rumâni, papistași sași, de tot feliul de oameni, pogorându-se pre apa Dâmboviții, început-au a face țară noao.” (Fragment din Letopisețul Cantacuzinesc privind întemeierea Țării Românești)
„În acest contex, Expoziția Naţională „Crăciunul cu măşti” organizată la Castelul Bran, în luna decembrie, doreşte să aducă în atenția publicului obiceiuri de iarnă din două localități, aparţinând de două zone etnografice diferite, dar legate de o istorie comună. Rolul zeiţei preistorice în ipostază zoomorfă este interpretat la Crăciun şi Anul Nou de feciorul cetei de colindători care îmbracă o mască bovină numită, în raport de zona etnografică, Turcă, Boură, Cer, Capră, Brezaie etc. Astfel, în Rucărul de Făgăraș întâlnim obiceiul colindului cetei de feciori cu Berbece, iar în cel muscelean, Brezaia. Expoziţia este structurată în trei secţiuni: reconstituirea unui interior ţărănesc muscelean, prezentarea obiceiurilor de iarnă Brezaia şi Ceata de feciori cu Berbece din Rucărul de Făgăraş, precum şi o expoziţie de fotografie veche. În zilele de sâmbătă și duminică ansambluri din județul Brașov vor prezenta colinde și obiceiuri de iarnă.
