Drumul și-a luat numele de la latinescul "Transalpina" (țara de dincolo de munți), cum era numită în vechile texte și hărți latinești Țara Româneasca, și e supranumit “Drumul Regelui”, pentru ca Regele Carol al II-lea, după ce l-a reconstruit, în anul 1938, l-a inaugurat parcurgându-l el însuși împreună cu familia regală. Deși este mai înaltă mult mai veche și mai frumoasă decât Transfăgărășanul, este mai puțin cunoscută pentru că, Transalpina, cu toate că este catalogat  drum național, DN 67c (parțial), nu a fost până în 2009 niciodată asfaltată. Transalpina a fost construită de armatele romane în drumul lor spre Sarmisegetusa, pavată cu
piatra de Regele Carol al II-lea după 1930 și reablitata de nemti in al II-lea razboi mondial dupa care a fost data uitarii de autoritatile romane. Faptul ca a fost uitată și a devenit un drum greu de parcurs cu mașini normale a  ajutat Transalpina sa-și păstreze  neatinsă sălbăticia și farmecul aparte pe care puține locuri din țara îl mai au. Este printre puținele drumuri din țara pe care se poate ajunge cu mașina până la nori și chiar deasupra lor.