Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Ce este IoT și cum funcționează?
Description: Află totul despre IoT, istoria acestuia, statistici utile și care sunt previziunile specialiștilor despre viitorul Internet of Things.
IoT (Internt of Things) reprezintă un limbaj de comunicare care face posibilă interconexiunea dintre dispozitive și oameni (aceștia având alocați alocați niște identificatori unici care îi diferențiază). În afara interconexiunii, acest sistem de comunicație asigură și transferul de date într-o rețea fără ca să mai fie nevoie de interacțiunea om-om sau om-mașină.
Practic, este vorba despre niște dispozitive (mai exact senzori), o relație de conexiune (cale de transmitere a datelor), un proces de procesare a datelor colectate și stocate și retransmiterea acestora către utilizator printr-o interfață de lucru. IoT este mai mult decât să stai în fața telefonului mobil, joci la casino online VulkanVegas un slot, să învârți rolele, care nu sunt îndispozitivul tău, ci într-un spațiu extern de stocare (al cazinoului), iar rezultatul este afișat pe ecranul terminalului tău prin intermediul interfeței de lucru.
Înseamnă că atunci când vrei să te relaxezi, dispozitivul să îți propună în mod automat, pe baza informațiilor colectate, care este jocul de cazinou care te va relaxa cel bine. Haide să simplificăm și mai mult povestea, astfel încât să înțelegi și mai bine cum funcționează IoT!
Cum a apărut conceptul de IoT?
Cu toate că denumirea conceptului a fost “identificată” abia în 1999, IoT “s-a lansat” în anul 1832, atunci când a început să funcționeze primul aparat de telegrafie electromagnetica. Gauss și Weber vor “inventa” și primul limbaj de comunicare la distanță (1,2 km) în 1833, ca în 1844 să fie transmis pe calea undelor radio și primul mesaj Morse (de către Samuel Morse).
Nikola Tesla vorbea în 1926 despre “comunicarea wireless”, idee preluată și adusă în discuții ulterioare de către Alan Turing (1950) și Karl Steinbuch (1966). Iar acesta s-a transformat într-un protocol de comunicare în 1974 (TCP/IP), după ce în 1969 s-au pus bazele Arpanet. În 1984 începe să fie folosit sistemul de identificare pe baza denumirii domeniilor, iar anul 1989 vine cu
prima utilizare a termenului de “www”.
Începând cu 1990, IoT își începe călătoria oficială prin apăsarea degetului lui John Romkey, iar în 1991 este creată prima pagină “www” de către Tim Berners-Lee. 1995 este anul în care IoT își începe ascensiunea pe partea comercială, Amazon și Ebay fiind primele platforme de acest tip care folosesc Internet of Things. Google (1998) deschide noi perspective de utilizare a
conceptului IoT, ca peste 10 ani, în 2008, acesta să fie din ce în ce mai prezent în viețile oamenilor.
Ce înseamnă IoT? Cum funcționează?
Acesta trebuie privit că un mod de simplificare a vieții, prin includerea în rutina zilnică a fiecăruia dintre noi a interacțiunii cu dispozitive dotate cu AI (inteligența artificială). Datele transmise în timp real de către senzorii integrați în dispozitive, sunt preluați de platformele IoT și analizate, stocate și prelucrate în Cloud, de exemplu, ca mai apoi să fie transmise comenzi către UI (interfața utilizatorului), ordine care vor contribui la alegerea celor mai bune opțiuni pentru beneficiar.
Un exemplu elocvent despre modul în care funcționează IoT poate fi testat și în practică: utilizatorul se află în mașină, în drum către serviciu, în momentul în care pe bordul autoturismului apare un martor care semnalizează luminos o posibilă problemă cu mașina.
IoT va intra automat în funcțiune, va prelua informațiile de la toți senzorii automobilului, va transmite aceste date către producătorul mașinii, iar acesta (pe baza informațiile primite) va stabili ce piesa trebuie înlocuită, unde poate fi comandată și care este cea mai apropiată locație în care se poate execută operațiunea de remediere a problemei.
IoT trebuie privit ca o rețea uriașă de conexiuni, cu date care sunt stocate în Cloud, cu o serie de protocoale și limbaje de comunicare, ce permit milioanelor de dispozitive inteligente să interacționeze spre a le oferi utilizatorilor cele mai bune opțiuni.
Platformele Cloud pot fi asimilate unor baze ample de răspunsuri în care utilizatorul va primi cel mai relevant și adecvat răspuns pentru situația sa. Iar faptul că dispozitivele interconectate sunt inteligente le permite să acționeze de foarte multe ori și fără ca utilizatorul să fie direct implicat în executarea respectivei comenzi.
IoT – perspectivele de viitor
În 2019 erau 620 de platforme IoT la nivel global, iar veniturile obținute în diverse domenii din utilizarea serviciilor Internet of Things sunt spectaculoase. De exemplu, industria de securitate a obținut venituri de 11, 5 miliarde dolari în 2019, iar cea a serviciilor a atins valoarea de 34, 8 miliarde dolari.
Pentru 2025 se preconizează încasări de 1, 1 trilioane dolari, iar numărul conexiunilor IoT existente în acest an se va ridica la 30, 9 miliarde (volumul de date transmise va fi de 79,4 ZB). Viitorul este al dispozitivelor care vor ușura la maxim viața utilizatorilor, iar IoT o să contribuie din plin la acest viitor simplificat.
Înseamnă că atunci când vrei să te relaxezi, dispozitivul să îți propună în mod automat, pe baza informațiilor colectate, care este jocul de cazinou care te va relaxa cel bine. Haide să simplificăm și mai mult povestea, astfel încât să înțelegi și mai bine cum funcționează IoT!
Cum a apărut conceptul de IoT?
Cu toate că denumirea conceptului a fost “identificată” abia în 1999, IoT “s-a lansat” în anul 1832, atunci când a început să funcționeze primul aparat de telegrafie electromagnetica. Gauss și Weber vor “inventa” și primul limbaj de comunicare la distanță (1,2 km) în 1833, ca în 1844 să fie transmis pe calea undelor radio și primul mesaj Morse (de către Samuel Morse).
Nikola Tesla vorbea în 1926 despre “comunicarea wireless”, idee preluată și adusă în discuții ulterioare de către Alan Turing (1950) și Karl Steinbuch (1966). Iar acesta s-a transformat într-un protocol de comunicare în 1974 (TCP/IP), după ce în 1969 s-au pus bazele Arpanet. În 1984 începe să fie folosit sistemul de identificare pe baza denumirii domeniilor, iar anul 1989 vine cu
prima utilizare a termenului de “www”.
Începând cu 1990, IoT își începe călătoria oficială prin apăsarea degetului lui John Romkey, iar în 1991 este creată prima pagină “www” de către Tim Berners-Lee. 1995 este anul în care IoT își începe ascensiunea pe partea comercială, Amazon și Ebay fiind primele platforme de acest tip care folosesc Internet of Things. Google (1998) deschide noi perspective de utilizare a
conceptului IoT, ca peste 10 ani, în 2008, acesta să fie din ce în ce mai prezent în viețile oamenilor.
Ce înseamnă IoT? Cum funcționează?
Acesta trebuie privit că un mod de simplificare a vieții, prin includerea în rutina zilnică a fiecăruia dintre noi a interacțiunii cu dispozitive dotate cu AI (inteligența artificială). Datele transmise în timp real de către senzorii integrați în dispozitive, sunt preluați de platformele IoT și analizate, stocate și prelucrate în Cloud, de exemplu, ca mai apoi să fie transmise comenzi către UI (interfața utilizatorului), ordine care vor contribui la alegerea celor mai bune opțiuni pentru beneficiar.
Un exemplu elocvent despre modul în care funcționează IoT poate fi testat și în practică: utilizatorul se află în mașină, în drum către serviciu, în momentul în care pe bordul autoturismului apare un martor care semnalizează luminos o posibilă problemă cu mașina.
IoT va intra automat în funcțiune, va prelua informațiile de la toți senzorii automobilului, va transmite aceste date către producătorul mașinii, iar acesta (pe baza informațiile primite) va stabili ce piesa trebuie înlocuită, unde poate fi comandată și care este cea mai apropiată locație în care se poate execută operațiunea de remediere a problemei.
IoT trebuie privit ca o rețea uriașă de conexiuni, cu date care sunt stocate în Cloud, cu o serie de protocoale și limbaje de comunicare, ce permit milioanelor de dispozitive inteligente să interacționeze spre a le oferi utilizatorilor cele mai bune opțiuni.
Platformele Cloud pot fi asimilate unor baze ample de răspunsuri în care utilizatorul va primi cel mai relevant și adecvat răspuns pentru situația sa. Iar faptul că dispozitivele interconectate sunt inteligente le permite să acționeze de foarte multe ori și fără ca utilizatorul să fie direct implicat în executarea respectivei comenzi.
IoT – perspectivele de viitor
În 2019 erau 620 de platforme IoT la nivel global, iar veniturile obținute în diverse domenii din utilizarea serviciilor Internet of Things sunt spectaculoase. De exemplu, industria de securitate a obținut venituri de 11, 5 miliarde dolari în 2019, iar cea a serviciilor a atins valoarea de 34, 8 miliarde dolari.
Pentru 2025 se preconizează încasări de 1, 1 trilioane dolari, iar numărul conexiunilor IoT existente în acest an se va ridica la 30, 9 miliarde (volumul de date transmise va fi de 79,4 ZB). Viitorul este al dispozitivelor care vor ușura la maxim viața utilizatorilor, iar IoT o să contribuie din plin la acest viitor simplificat.
