BrașovMuzee

Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.

Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart

După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”. 
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul  a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari 
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos. 
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.

Muzeul de Etnografie

BRAȘOV
Bd. Eroilor nr.21A (zona Centrul istoric)
localizare cu Google Maps

+40 268 47.62.43

Muzeul de Etnografie Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros civilizaţia comunităţii rurale din zonele etnografice: Bran, Rupea, Ţara Oltului, Valea Hârtibaciului, Ţara Bârsei. Cea din urmă zonă vădeşte un puternic caracter urban datorită prezenţei Braşovului, renumit oraş comercial şi meşteşugăresc cunoscut în estul Transilvaniei încă din evul mediu timpuriu.

Harta Metropola

Albume foto

5 imagini
La sfârşitul secolului al XIX-lea apar primele colecţii particulare de obiecte ilustrând diverse aspecte ale istoriei, etnografiei şi artelor din oraşul Braşov şi Ţara Bârsei.

Prima colecţie muzeală publică din Braşov (1908), se realizează pe baza donaţiilor unor colecţionari saşi. Aceasta devenind ulterior, nucleul Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei, fondat de Julius Teutsch (1867-1936), un pasionat colecţionar de artă populară.

Muzeul Săsesc al Ţării Bârsei se îmbogăţeşte în perioada interbelică prin donaţii particulare şi publice, precum colecţia Gimnaziului „Honterus” din Braşov, ce ilustrează civilizaţia, cultura şi arta saşilor din Braşov şi din Ţara Bârsei.

În anul 1937, prin aportul unor cărturari români care au întreprins cercetări şi achiziţii, îndeosebi de obiecte etnografice şi de artă populară românească, se înfiinţează Muzeul Asociaţiunii Culturale ASTRA.

Prin reunirea colecţiilor Muzeului Săsesc al Ţării Bârsei şi cele ale Muzeului Asociaţiunii Culturale ASTRA, se constituie Muzeul Regional Braşov (1950), în cadrul căruia în anul 1967 se creează Secţia de etnografie.

 Muzeul de Etnografie Braşov, aşa cum îl cunoaştem astăzi, se deschide în anul 1990.
Împreună cu cele două muzee-filiale, Muzeul Etnografic Săcele, Muzeul Etnografic Gh. Cernea, din oraşul Rupea îşi propune să prezinte diverse aspecte etnografice ale zonelor din judet.
Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului, cea de a treia filială, ilustrează modul de viaţă al locuitorilor din mediul urban de-a lungul a trei secole.
Obiectele-document, datate între secolele XVIII – XX, fundamentează cunoaşterea unui alt univers cultural, cel rural, mult diferit  de al nostru: viaţa cotidiană a oamenilor, momentele lor de sărbătoare şi ceremonial, explicând legătura cu mediul înconjurător, mentalitatea lor ca proiecţii simbolice despre lume, dar şi influenţele culturale interetnice dintre românii, saşii şi maghiarii care au trăit alături.

Patrimoniul muzeului, de peste 21.256 obiecte, este structurat pe următoarele colecţii: textile şi port popular, lemn, metal, ceramică, sticlă, ouă încondeiate, jucării, fotografii de epocă, documente; muzeul deţine o bibliotecă de specialitate (3674 volume), o arhivă foto (15000 negative alb-negru, 2600 diapozitive color), arhivă audio-video (1000 casete).

Tarif de intrare
Adulți 5 RON
Pensionari 3 RON
Elevi/studenți 1.5 RON

distribuie

Evenimente următoare în Brașov

Evenimentele din Brașov vor fi disponibile în curând.

Recomandări în Brașov

Recomandările din Brașov vor fi disponibile în curând.

Cazare în regim hotelier

metropola.info