Peştera Valea Cetății este localizată pe povârnişul vestic al Masivului Postăvaru, în bazinul Ţării Bârsei, la 3,5 km distanţă de Râşnov, la 1,5 km distanţă de Cetatea Râşnov şi la o altitudine de 790 m (intrarea principală). Peştera face parte din aria naturală protejată Peştera Valea Cetăţii, care a fost desemnată arie naturală protejată pentru protecţia şi conservarea elementelor naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite, reprezentate de fenomene carstice, arborii seculari, flora, pierderile de apă în ponorul Fundăţica.
Peştera Valea Cetății a fost deschisă pentru prima dată în 1949, când o explozie hidraulică a îndepărtat umplutura care o astupa și producând o imensă viitură pe valea Fundata, bolovanii antrenați de aceasta putând fi și acum văzuți în lungul văii!

În 1954, un grup de tineri din Râşnov au reuşit să pătrundă în peşteră prin această deschidere.
Margareta Dumitrescu şi Traian Orghidan au realizat primul studiu complex al Peşterii Valea Cetății în 1958 şi au publicat descrierea şi schiţa peşterii, indicând o lungime a acesteia de 270 m.
În 1981, o echipă a clubului de speologie „Emil Racoviţă” din Bucureşti topografiază 857 m dispuşi pe 36 m denivelare.
În 1988 şi 1989 se mai adaugă 63 m, respectiv 38 m, cu o denivelare de 38,5 m şi o dezvoltare de 958 m. De la această dată, peștera a suferit un continuu proces de distrugere, datorat accesului necontrolat a diverșilor vizitatori.
Procesul de deteriorare a formațiunilor rămase neatinse a fost din fericire stopat, începându-se demersurile pentru amenajarea peșterii prin folosirea de tehnologie de ultimă generație. Peștera a fost deschisă spre vizitare de către public în decembrie 2010 dupa o muncă titanică de restaurare și amenajare.


Peştera se încadrează în categoria cavităţilor cu ventilaţie unidirecţională. Sensul curentului de aer se inversează în funcţie de sezon: ascendent în regim de iarnă şi descendent în regim de vară. În sezonul rece este prezent un curent mai slab şi de sens contrar cu cel principal, înregistrat în zona cotei –34,8 m; acolo unde se produce o reducere bruscă şi esenţială a secţiunii galeriei. Membrii Clubului de Speologie “Emil Racoviţă” Bucureşti au constatat în timpul monitorizării derulate, că în condiţiile unei zile ploioase şi a unei cavităţi cu două deschideri aflate la 3.515 m denivelare una de alta, în iulie 1989 acest parametru climatologic era cuprins între 90 şi 95%, în subteran încadrându-se în valori aşteptate pentru o cavitate cu ventilaţie unidirecţională.

În trei sectoare ale peşterii, la intrare, în sectorul destinat turismului de masă şi în sectorul destinat turismului speologic specializat, au fost montate data logger-e pentru monitorizarea continuă a temperaturii şi umidităţii relative. Se va monitoriza de asemenea şi concentraţia de CO2 din peşteră. Datele obţinute vor fi corelate cu numărul de vizitatori şi frecvenţa vizitelor, pentru a evalua impactul turistic asupra mediului subteran.

În interiorul peşterii, datorită degradării la care a fost supusă aceasta în ultimele decenii, mai pot fi întâlniţi doar liliecii. Abundenţa şi diversitatea acestora este scăzută. În prezent a fost semnalată o singură specie.

Prețul de vizitare este de 15 lei pentru adulți și 10 lei pentru copii. Pentru grupuri, tarifele sunt mai mici (12 lei pentru adulți, 7 lei pentru copii). Prețul de intrare la concertul de jazz organizat în fiecare sâmbătă costă 40 de lei.