Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Mănăstirea Brâncoveanu
Clădită la poalele Munţilor Făgăraş, pe Valea râului Sâmbăta, Mănăstirea Brâncoveanu sau Mănăstirea “Sâmbăta” a devenit un important loc de pelerinaj şi de reculegere, în jurul căruia s-a dezvoltat uimitor complexul Sâmbăta de Sus.
Construcția acestei mănăstiri începe în sec al XVII-lea, când boierul Preda Brâncoveanu a înălțat prima biserică din lemn pe valea Sâmbetei. În același loc, în jurul anului 1696, Constantin Brâncoveanu, conducătorul Țării Românești între anii 1688 – 1714, a construit prima biserică din piatră. Aceasta a fost construită pentru a salva ortodoxismul românesc din calea distrugerilor puse la cale de habsburgii care, în anul 1683, cuceriseră Transilvania și voiau să impună catolicismul.
În 1785, mănăstirea a fost parțial distrusă din ordinul generalului Bukow din Viena. Toate chiliile au fost rase de pe fața pământului iar călugării au fost obligați să părăsească mănăstirea. În următorii 140 de ani, mulți oameni de vază au încercat să reconstruiască mănăstirea. Onoarea de a fi al doilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu îi aparține Mitropolitului Th. D. Nicolae Bălan care a început lucrările de reconstrucție în 1926. Sfințirea mănăstirii a avut loc în 1946 , după război.
Noul şi modernul ansamblu mânăstiresc, având în mijloc bisericuţa brâncovenească - reuşită îmbinare a tradiţiei cu modernitatea, a vechiului cu noul, a istoriei cu actualitatea - se prezintă tuturor vizitatorilor ca o imagine din altă lume, ca un colţ de rai.
Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche. Arhitectura bisericii mănăstirii aparține în întregime stilului brâncovenesc, stil apărut la sfârșitul sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea în Țara Românească.
Turla bisericii este octogonală la exterior și cilindrică în interior. Piatra din exterior, chenarele decorative ale ușilor și ferestrelor, pilaștrii sculptați și panourile de piatră traforată din pridvorul bisericii dau un aspect unic acestei construcții.
Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărțit în altar, naos, pronaos și pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă și cuprinde scene din Vechiul Testament, precum și Judecata de apoi, Raiul și Iadul. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o ușă de lemn de stejar, fixată într-un ancadrament de piatră sculptată, iar deasupra ușii se află pisania săpată într-o placă de piatră.
În spatele mănăstirii se află și un lac, cu o priveliște minunată către munții Făgăraș.
Astfel, frumuseţea edificiului este dublată de farmecul naturii, unde murmurul râului Sâmbăta se împleteşte cu şoapta de rugăciune a călugărilor, oferind astfel credincioşilor şi vizitatorilor care poposesc aici ceva din frumuseţea şi pacea raiului.
În 1785, mănăstirea a fost parțial distrusă din ordinul generalului Bukow din Viena. Toate chiliile au fost rase de pe fața pământului iar călugării au fost obligați să părăsească mănăstirea. În următorii 140 de ani, mulți oameni de vază au încercat să reconstruiască mănăstirea. Onoarea de a fi al doilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu îi aparține Mitropolitului Th. D. Nicolae Bălan care a început lucrările de reconstrucție în 1926. Sfințirea mănăstirii a avut loc în 1946 , după război.
Noul şi modernul ansamblu mânăstiresc, având în mijloc bisericuţa brâncovenească - reuşită îmbinare a tradiţiei cu modernitatea, a vechiului cu noul, a istoriei cu actualitatea - se prezintă tuturor vizitatorilor ca o imagine din altă lume, ca un colţ de rai.
Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în interiorul bisericii pictura veche. Arhitectura bisericii mănăstirii aparține în întregime stilului brâncovenesc, stil apărut la sfârșitul sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea în Țara Românească.
Turla bisericii este octogonală la exterior și cilindrică în interior. Piatra din exterior, chenarele decorative ale ușilor și ferestrelor, pilaștrii sculptați și panourile de piatră traforată din pridvorul bisericii dau un aspect unic acestei construcții.
Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărțit în altar, naos, pronaos și pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă și cuprinde scene din Vechiul Testament, precum și Judecata de apoi, Raiul și Iadul. Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o ușă de lemn de stejar, fixată într-un ancadrament de piatră sculptată, iar deasupra ușii se află pisania săpată într-o placă de piatră.
În spatele mănăstirii se află și un lac, cu o priveliște minunată către munții Făgăraș.
Astfel, frumuseţea edificiului este dublată de farmecul naturii, unde murmurul râului Sâmbăta se împleteşte cu şoapta de rugăciune a călugărilor, oferind astfel credincioşilor şi vizitatorilor care poposesc aici ceva din frumuseţea şi pacea raiului.
