Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Mănăstirea Bran
BRAN
Str. Balaban nr. 5
localizare cu Google Maps
Înființată mai întâi ca Schitul Bran (din primăvara anului 2006 până în toamna lui 2013), Mănăstirea Bran este aşezată pe vârful Dealului Balaban, care străjuieşte satul Şimon (arondat comunei Bran), într-o zonă de un pitoresc aparte, oferind o impresionantă panoramă asupra celor cinci importante forme de relief care o înconjoară: Masivul Bucegi, Masivul Piatra Craiului, Masivul Postăvaru, Munţii Leaota şi Măgura Codlei.
Printr-o altă inspirată potrivire, locul pe care a fost ctitorită mănăstirea este îmbibat de sângele şi osemintele ostaşilor români căzuţi în luptele de rezistenţă purtate de-a lungul culoarului Rucăr-Bran în Primul Război Mondial. De altfel, întru cinstirea jertfei lor şi a tuturor eroilor neamului românesc, a fost înălţată în vecinătatea bisericii o troiţă comemorativă, sfinţită în anul 2009 de către Înalt Preasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, obştea monahală a reuşit să reconsolideze, restaureze şi reîmpodobească integral biserica principală, adusă, în urma unor ample şi susţinute eforturi, la forma actuală în anul 2009, atunci când a şi fost sfinţită (la 30 iunie) de către Mitropolitul Ardealului.
Totodată, începând cu primăvara anului 2007, au fost demarate – şi se află în plină derulare – lucrările de construcţie a ansamblului monastic propriu-zis, situat în spatele bisericii mari. În vara lui 2012, s-au inaugurat astfel chiliile călugăreşti, trapeza şi bucătăria de la parterul clădirii, Părintele Mitropolit Laurenţiu sfinţind cu acelaşi prilej (8 iulie) şi paraclisul încorporat noii clădiri şi destinat săvârşirii slujbelor din zilele de rând. Etajul se află actualmente la stadiul aplicării finisajelor interioare, urmând să găzduiască în viitor chilii monahale, bibliotecă şi ateliere.
Drept urmare firească a dezvoltării activităților pastoral-misionare și administrativ-gospodărești ale Schitului Bran, la 28 octombrie 2013 Sinodul Mitropolitan al Ardealului îi conferă statutul de mănăstire. Astfel, prin Decizie Mitropolitană, la 1 noiembrie 2013 ia ființă Mănăstirea Bran.
Biserica mare prăznuieşte ca hram Soborul Sfinţilor Apostoli (30 iunie), în vreme ce hramul paraclisului este Duminica Sfintelor Mironosiţe.
În incinta mănăstirii nu există spaţii de cazare disponibile pelerinilor.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, obştea monahală a reuşit să reconsolideze, restaureze şi reîmpodobească integral biserica principală, adusă, în urma unor ample şi susţinute eforturi, la forma actuală în anul 2009, atunci când a şi fost sfinţită (la 30 iunie) de către Mitropolitul Ardealului.
Totodată, începând cu primăvara anului 2007, au fost demarate – şi se află în plină derulare – lucrările de construcţie a ansamblului monastic propriu-zis, situat în spatele bisericii mari. În vara lui 2012, s-au inaugurat astfel chiliile călugăreşti, trapeza şi bucătăria de la parterul clădirii, Părintele Mitropolit Laurenţiu sfinţind cu acelaşi prilej (8 iulie) şi paraclisul încorporat noii clădiri şi destinat săvârşirii slujbelor din zilele de rând. Etajul se află actualmente la stadiul aplicării finisajelor interioare, urmând să găzduiască în viitor chilii monahale, bibliotecă şi ateliere.
Drept urmare firească a dezvoltării activităților pastoral-misionare și administrativ-gospodărești ale Schitului Bran, la 28 octombrie 2013 Sinodul Mitropolitan al Ardealului îi conferă statutul de mănăstire. Astfel, prin Decizie Mitropolitană, la 1 noiembrie 2013 ia ființă Mănăstirea Bran.
Biserica mare prăznuieşte ca hram Soborul Sfinţilor Apostoli (30 iunie), în vreme ce hramul paraclisului este Duminica Sfintelor Mironosiţe.
În incinta mănăstirii nu există spaţii de cazare disponibile pelerinilor.
