Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Mănăstirea Berivoii Mari
RECEA
Str. Principală Fn, sat Berivoi
localizare cu Google Maps
Mănăstirea Berivoi, închinată Sfântului Apostol Andrei (prăznuit în 30 noiembrie), a fost zidită după prăbușirea comunismului chiar pe locul vechii mănăstiri ce fusese distrusă la 1761 de generalul Bucow.
Așezată pe malul râului Berivoi, ce izvorăște de sub vârfurile vestiților munți ai Făgărașului, într-o minunată poiană înconjurată de codrii foioaselor și rășinoaselor, Mănăstirea Sf. Apostol Andrei, întregește lanțul așezămintelor monahale distruse din Țara Făgărașului la 1761 de generalul Bucow si împarateasa Maria Tereza în încercarea impunerii religiei catolice în Ardeal.
În secolul XVIII, această mănăstire era vestită printre mănăstirile ortodoxe din Transilvania, având peste 20 de viețuitori îndrumați de starețul Ghervasie, care fusese la Muntele Athos.
Mănăstirea Berivoi se află la cinci kilometri sud de satul Recea, chiar la poalele Munîilor Făgăraș, într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Este așezată pe Râul Berivoi, la poalele munților Făgăraș, în fundal fiind creasta cuprinsă între vârfurile Berevoescu Mare și Bratila. Această mănăstire este una de călugări construită în stil brâncovenesc sub forma unei cetăți cu patru laturi, în centru fiind biserica. Se spune că a fost construită cu dragoste deoarece muncitorii și zidarii au lucrat voluntar la ridicarea acesteia.
Mai bine de doua secole, sătenii au continuat să numească acest loc “La Mănăstiri”, aici fiind înainte de 1761 și un schit închinat celor 40 de mucenici. Mănăstirea Berivoi a fost distrusă înaintea mănăstirii Bucium, aflată mai la est. În acele momente de gorază când, pe lângă mănăstiri au fost puși să ardă și viețuitorii de aici, unii călugări au trecut munții căutând adapost în Muntenia, dar câțiva dintre călugării de la Berivoi s-au refugiat în acel moment și la Bucium, luând cu ei și clopotele mănăstirii. Aceștia au pierit acolo când mănăstirea Bucium a fost și ea incendiată de trupele austriece.
Mănăstirea a fost reconstruită începând cu anul 1993, fiind ridicat mai întâi un paraclis cu hramul Înălțării Domnului. A fost sfințită de Înălțarea Domnului, în mai 2005.
Accesul se face astfel: Din centrul satului Recea se urmărește drumul spre Dejani. La o intersectie mai mare, înainte de ieșirea din satul Recea, se ia la stânga spre Mănăstirea Berivoi ( este indicator), unde ajungeți la capătul a cinci kilometri de drum asfaltat care urcă ușor spre pădure. Satul Recea se află la 13 km sud de Făgăraș și la 78 km vest de Brașov.
Pasionații de mountain-bike pot coborî de la Mănăstirea Berivoi la șoseaua ce unește satele de la poalele Munților Făgăraș (Perșani – Șinca Veche – Șercăița – Sebeș – Recea – Lisa – Sâmbăta de Sus) pe un drum de țară ce urmărește malul stâng al Râului Berivoi, drum care se desprinde la dreapta (spre est) din drumul asfaltat, puțin mai jos de mănăstire. La șosea vor ajunge între Sebeș și Recea, în dreptul satului Berivoi.
Mănăstirea Berivoi se află la cinci kilometri sud de satul Recea, chiar la poalele Munîilor Făgăraș, într-un cadru natural deosebit de pitoresc. Este așezată pe Râul Berivoi, la poalele munților Făgăraș, în fundal fiind creasta cuprinsă între vârfurile Berevoescu Mare și Bratila. Această mănăstire este una de călugări construită în stil brâncovenesc sub forma unei cetăți cu patru laturi, în centru fiind biserica. Se spune că a fost construită cu dragoste deoarece muncitorii și zidarii au lucrat voluntar la ridicarea acesteia.
Mai bine de doua secole, sătenii au continuat să numească acest loc “La Mănăstiri”, aici fiind înainte de 1761 și un schit închinat celor 40 de mucenici. Mănăstirea Berivoi a fost distrusă înaintea mănăstirii Bucium, aflată mai la est. În acele momente de gorază când, pe lângă mănăstiri au fost puși să ardă și viețuitorii de aici, unii călugări au trecut munții căutând adapost în Muntenia, dar câțiva dintre călugării de la Berivoi s-au refugiat în acel moment și la Bucium, luând cu ei și clopotele mănăstirii. Aceștia au pierit acolo când mănăstirea Bucium a fost și ea incendiată de trupele austriece.
Mănăstirea a fost reconstruită începând cu anul 1993, fiind ridicat mai întâi un paraclis cu hramul Înălțării Domnului. A fost sfințită de Înălțarea Domnului, în mai 2005.
Accesul se face astfel: Din centrul satului Recea se urmărește drumul spre Dejani. La o intersectie mai mare, înainte de ieșirea din satul Recea, se ia la stânga spre Mănăstirea Berivoi ( este indicator), unde ajungeți la capătul a cinci kilometri de drum asfaltat care urcă ușor spre pădure. Satul Recea se află la 13 km sud de Făgăraș și la 78 km vest de Brașov.
Pasionații de mountain-bike pot coborî de la Mănăstirea Berivoi la șoseaua ce unește satele de la poalele Munților Făgăraș (Perșani – Șinca Veche – Șercăița – Sebeș – Recea – Lisa – Sâmbăta de Sus) pe un drum de țară ce urmărește malul stâng al Râului Berivoi, drum care se desprinde la dreapta (spre est) din drumul asfaltat, puțin mai jos de mănăstire. La șosea vor ajunge între Sebeș și Recea, în dreptul satului Berivoi.
