Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Coloanele de bazalt de la Racoș
RACOȘ
Str. Principala FN
localizare cu Google Maps
Rezervaţia geologică “Bazaltele de la Racoş” este situată în vestul Munţilor Perşani, în localitatea Racoşul de Jos, pe partea dreaptă a Văii Oltului, judetul Braşov.
Bazaltele de la Racoş reprezintă ultimele faze de erupţie manifestate pe teritoriul ţării noastre în Cuaternarul inferior. Coloanele de bazalt au o înălţime cuprinsă între 10 şi 15 metri şi s-au format ca urmare a răcirii rapide a lavei vulcanice.
În anul 1962, complexul coloanelor a fost declarat rezervaţie naturală de tip geologic, având o suprafaţă totală de 2.5 hectare.
Deşi sunt mai multe opinii în ceea ce priveşte vârsta erupţiilor bazaltice, pe baza corelării profilelor oferite de o serie de cariere, se pot distinge trei faze vulcanice când curgerile de lavă au format trei orizonturi cu grosimi între 2 şi 18 m, a căror datare este uşurată de rezerva de apă dulce din marnele şi calcarele ce separă sau acoperă materialul vulcanic.
Se consideră că bazaltele de la Racoş provin dintr-un centru de erupţie local suprapus unei fracturi longitudinale din care au mai provenit bazaltele de Călimani (Topliţa) şi cele de la sud de Dunăre, din Bulgaria.
În dreptul carierei se află o luncă lungă de 200-400 metri lăţime. Procesele de versant au extindere mare pe partea dreaptă a Oltului, fapt favorizat de despăduriri şi de exploatările şi drumurile de acces către acestea, intensificându-se astfel eroziunea.
Coloanele de bazalt au ieşit la iveală după exploatarea îndelungată a bazaltului pentru pavele şi criblură, repezentând un adevărat spectacol natural.
Prin originalitatea acestor coloane, dar mai ales pentru importanţa ştiinţifică a erupţiilor bazaltice din această zonă a Perşanilor, a rezultat o puternică motivaţie pentru ocrotirea lor. Din raţiuni economice, exploatările prin dinamitare şi escavare continuă chiar dacă afectează monumentul. În prezent, şocurile datorate exploziilor şi circulaţiei basculantelor de tonaj greu provoacă năruiri ale orizonturilor superioare.
Din punct de vedere ştiinţific, coloanele marchează încheierea erupţiei vulcanice în Carpaţii Orientali.
Din punct de vedere economic, cariera a reprezentat principala activitate pentru cea mai mare parte a populaţiei ocupată în sfera productivă din Racoş. Multă vreme a fost singurul obiectiv industrial din zonă, fapt ce a atras forţă de muncă şi din localităţi învecinate.
Dezvoltarea drumurilor şi necesitatea modernizării lor a crescut necesarul de bazalt şi implicit activitatea carierelor. De asemenea, varietatea litologică a permis dezvoltarea acestui sector economic, noi cariere au apărut care aprovizionează fabrica de ciment de la Hoghiz.
Prin frumuseţea şi dimensiunea lor, coloanele reprezintă un punct de interes turistic în zonă. Ele ar putea face parte dintr-un circuit turistic alături de rezervaţiile învecinate (punctul fosilifer Ormenis, Carhaga şi vulcanul de scorie), cetăţile medievale de la Racoş şi Homorod, siturile dacice, peştera din Racoş.
