Arhitectura specifică aşezărilor germane este bine reprezentată în localitate de aspectul caselor care păstrează aceste caracteristici, unele dintre ele fiind înscrise pe lista monumentelor istorice.Pe drumul ce leagă Braşovul de Pasul Buzăului, în centrul comunei Prejmer, se află Cetatea Ţărănească, una dintre cele mai puternice fortificaţii feudale din Ţara Bârsei. Construcţia cetăţii fortificate a început în 1427, aceasta fiind zidită în jurul bisericii (1250) şi s-a terminat în secolul al XVI-lea. A fost concepută spre a servi de refugiu şi apărare pentru populaţia satului pe timp de război.

Cetatea are două incinte. Cea principală, de formă circulară, are diametrul de circa 80 m şi a fost ridicată după 1427. Aceasta înconjoară cu un zid de o grosime impresionantă, respectiv de 3-4 m. Pe zid se află, la cca 12 m înălţime, drumul de strajă. O a doua incintă, mai mică decât cealaltă, este alipită gangului boltit al porţii de intrare.Gangul este prevăzut cu arce puternice, are o lungime de 50 m şi o funcţie de apărare precisă asigurată de un grătar din lemn întărit cu benzi din fier ascuţite la partea de jos. Acesta era coborât în momentul în care avangarda duşmanilor spărgea poarta de intrare şi pătrundea în incinta cetăţii. Coborâtă fulgerător, izola avangarda asediatorilor de grosul oştirii. 

Zidul incintei principale este întărit la exterior prin câteva bastioane de formă aproximativ cilindrică. La interior este căptuşit cu 275 de cămări dispuse pe trei şi patru niveluri, legate între ele prin scări de lemn. Pe vremuri, în aceste cămări se păstrau proviziile locuitorilor satului (fiecare familie avea cămara sa proprie), care se refugiau in incinta Cetăţii în timpul asediilor. De asemenea, zidurile incintei principale circulare erau prevăzute cu guri de tragere păstrate până astăzi, prin care sătenii se puteau apăra ţintind cu arcuri, iar mai târziu, cu arme de foc. In Cetatea Prejmerului s-a păstrat şi o originală orgă a morţii - dispozitiv care declanşa simultan mai multe archebuze, stârnind panică în rândul asediatorilor (reamenajată în secolele XVI-XVII).

Intreaga Cetate îşi desfăşoară zidurile într-o ordine orizontală şi cu greu se poate ghici din afară cât de solid este organizat sistemul defensiv interior. Zidurile principale sunt protejate de un zid-scut şi de un şanţ cu apă (care astazi nu mai exista), flancarea fiind asigurată de patru bastioane de artilerie.
în ansamblul lor, amenajările defensive de la Prejmer reprezintă cea mai puternică cetate ţărănească fortificată construită de coloniştii saşi în Transilvania.