Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Capela din Bran - Inima Reginei Maria
BRAN
Str. Traian Moşoiu nr. 75
localizare cu Google Maps
+40 742 84.80.10 +40 733 84.41.44
Capela Inima Reginei Maria este o micuţă capelă de lângă Castelul Bran. Acesta este al doilea loc preferat al Reginei Maria, după reşedinţa regală din Balcic, Bulgaria. Capela "Inima Reginei Maria" de la Bran este o copie a Capelei Stella Maris, din Balcic, loc unde a fost pusă caseta din argint şi pietre preţioase cu inima Reginei, într-un sarcofag de marmură.
În anul 1940, când România pierde Cadrilaterul, localitatea Balcic se pierde şi ea. Datorită acestui eveniment istoric, inima reginei Maria, aflată până la acea dată în Capela Stella Maria, a fost adusă la Castelul Bran şi aşezată într-un spaţiu special amenajat, săpat în stânca muntelui de lângă castel.
Regina Maria a avut două locuri de suflet: Balcic-ul şi Bran-ul. În anul 1920, Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al ÎI-lea.
Deoarece măreţul Castel Bran aparţinea tot familiei regale, fiica reginei, principesa Ileana, a ridicat pe un teren al castelului, între anii 1941-1942, o micuţă capelă, urmând întru totul scara şi modelul celei din Balcic. Capela avea un grilaj din fier, ornamentat cu cruci gamee, simbol des folosit de Regina Maria în timpul vieţii.
Principesa Ileana i-a ordonat administratorului reşedinţei sale de la Bran, generalul Zwiedineck să aducă inima mamei sale, de la Balcic, în România, pentru a fi înmormântată la Bran, unde a fost a două reşedinţă a mamei sale. În ziua de 8 septembrie 1940, la doar o zi după ce, prin semnarea Tratatului de la Craiova, Cadrilaterul era redat Bulgariei, caseta cu inima Reginei Maria era scoasă din capela Stella Maris şi predată aghiotantului Eugen Zwidinek, pentru a fi adusă în România. Până la finalizarea lucrărilor la capelă, inima Reginei Maria a fost depusă într-o nişă la poalele Muntelui Măgura.
Principesa Ileana îşi dorea ca Bisericuţa Inima Reginei Maria să fie locaş de slujba pentru cei internaţi în Spitalul din Bran. Multă vreme, principesa a lucrat ca voluntar în spitalul de lângă Bran. Construit în anul 1945, spitalul de campanie din Bran a fost numit "Inima reginei Maria". Prin mijlocirea principesei, spitalul primea medicamente din Germania şi Elveţia.
În anul 1948, odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai, principesa Ileana a fost alungată din ţară. Securiştii au păzit cripta din stânca muntelui, spre a nu fi furată inima Reginei Maria şi dusă în străinătate.
După anul 1948, comuniştii au încercat să distrugă toate urmele lăsate în ţară de familia regală. Spitalul a ajuns în paragină, iar Capela de piatră de lângă Bran a fost părăsită şi vandalizată. Peste ceva timp, inima reginei va fi mutată în interiorul Castelului Bran.
În dată de 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran, Titus N. Hașdeu, însoţit de mai mulţi activişti de partid, au deschis capela şi au forţat cu răngile sarcofagul de marmură aflat în interior. În sarcofag au găsit casetă de argint aurit cu inima reginei, casetă pe care au depus-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran.
În luna martie 1971, pe motivul de mai multă siguranţă, casetă aurită cu inima Reginei Maria a fost transferată la Muzeul Naţional de Istorie a României, din Bucureşti, şi a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Şi această a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul Muzeului Naţional de Istorie al României.
Casetă de argint, în care a fost aşezată inima Reginei Maria, a fost introdusă într-o casetă de bijuterii de argint aurit, gravată şi ornamentată cu pietre preţioase, cadou de nuntă primit de regina Maria, în anul 1893, de la "Doamnele Române". La rândul ei şi această casetă a fost învelită într-un steag. Casetele au fost depuse într-un sarcofag de marmură albă.
Regina Maria a avut două locuri de suflet: Balcic-ul şi Bran-ul. În anul 1920, Consiliul Orăşenesc Braşov a donat Castelul Bran reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei ei, principesa Ileana, sora regelui Carol al ÎI-lea.
Deoarece măreţul Castel Bran aparţinea tot familiei regale, fiica reginei, principesa Ileana, a ridicat pe un teren al castelului, între anii 1941-1942, o micuţă capelă, urmând întru totul scara şi modelul celei din Balcic. Capela avea un grilaj din fier, ornamentat cu cruci gamee, simbol des folosit de Regina Maria în timpul vieţii.
Principesa Ileana i-a ordonat administratorului reşedinţei sale de la Bran, generalul Zwiedineck să aducă inima mamei sale, de la Balcic, în România, pentru a fi înmormântată la Bran, unde a fost a două reşedinţă a mamei sale. În ziua de 8 septembrie 1940, la doar o zi după ce, prin semnarea Tratatului de la Craiova, Cadrilaterul era redat Bulgariei, caseta cu inima Reginei Maria era scoasă din capela Stella Maris şi predată aghiotantului Eugen Zwidinek, pentru a fi adusă în România. Până la finalizarea lucrărilor la capelă, inima Reginei Maria a fost depusă într-o nişă la poalele Muntelui Măgura.
Principesa Ileana îşi dorea ca Bisericuţa Inima Reginei Maria să fie locaş de slujba pentru cei internaţi în Spitalul din Bran. Multă vreme, principesa a lucrat ca voluntar în spitalul de lângă Bran. Construit în anul 1945, spitalul de campanie din Bran a fost numit "Inima reginei Maria". Prin mijlocirea principesei, spitalul primea medicamente din Germania şi Elveţia.
În anul 1948, odată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai, principesa Ileana a fost alungată din ţară. Securiştii au păzit cripta din stânca muntelui, spre a nu fi furată inima Reginei Maria şi dusă în străinătate.
După anul 1948, comuniştii au încercat să distrugă toate urmele lăsate în ţară de familia regală. Spitalul a ajuns în paragină, iar Capela de piatră de lângă Bran a fost părăsită şi vandalizată. Peste ceva timp, inima reginei va fi mutată în interiorul Castelului Bran.
În dată de 5 iulie 1968, directorul Muzeului Bran, Titus N. Hașdeu, însoţit de mai mulţi activişti de partid, au deschis capela şi au forţat cu răngile sarcofagul de marmură aflat în interior. În sarcofag au găsit casetă de argint aurit cu inima reginei, casetă pe care au depus-o în casa de bani a Muzeului Castelului Bran.
În luna martie 1971, pe motivul de mai multă siguranţă, casetă aurită cu inima Reginei Maria a fost transferată la Muzeul Naţional de Istorie a României, din Bucureşti, şi a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Şi această a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul Muzeului Naţional de Istorie al României.
Casetă de argint, în care a fost aşezată inima Reginei Maria, a fost introdusă într-o casetă de bijuterii de argint aurit, gravată şi ornamentată cu pietre preţioase, cadou de nuntă primit de regina Maria, în anul 1893, de la "Doamnele Române". La rândul ei şi această casetă a fost învelită într-un steag. Casetele au fost depuse într-un sarcofag de marmură albă.
