Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Mănăstirea Dejani
RECEA
Str. Principală FN, sat Dejani
localizare cu Google Maps
Aşezată în Munţii Făgăraşului, la o distanţă de 21 km de Făgăraş, Mănăstirea de la Dejani, judeţul Braşov, constituie o oază de linişte, rugăciune şi binecuvântare pentru toţi credincioşii care îşi îndreaptă paşii aici. Reconstruită după anul 1989 pe temelia vechii mănăstiri distruse de generalul Bucow, în anul 1761, Mănăstirea Dejani se înalţă la o altitudine de aproximativ 860 m, altitudine asemănătoare Muntelui Tabor, iar datorită hramului paraclisului, „Schimbarea la Faţă“, şi a celor trei lăcaşuri de închinăciune de aici, mănăstirea îşi merită pe deplin denumirea de „Taborul Ţării Făgăraşului“.
După 1989 a renăscut dorința refacerii acestui centru monastic făgărășean. Sub oblăduirea Înalt Prea Sfințitului Antonie, Mitropolitul de atunci al Ardealului, episcopul vicar al acelei vremi - Prea Sfințitul Serafim Făgărășeanul - era în căutarea unor monahi vrednici în a relua viața mănăstirească a Dejanului cu tot ceea ce ținea de reconstrucția mănăstirii. Primii pași spre însemnarea acestui loc cu o troiță i-a făcut, cu puțin timp înainte să moară, părintele Aurel Popa din Făgăraș, parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului“ din cimitirul vechi. Un efort susținut și asiduu pentru revigorarea și reconstrucția mănăstirii a fost depus și de părintele Ioan Ciocan, actualul protopop al Făgărașului, legat pe atunci atât de parohia Dejani cât și de cea de la Pojorta, unde pornise pictura bisericii. La vremea hotărâtă de Dumnezeu, în mod providențial, în anul 1992 au venit în aceste locuri călugări din Moldova, de la mănăstirile Sihăstria și Sihla, reactivând vatra monahală. Locul a fost defrișat și curățat, s-au montat două troițe, Poiana Mănăstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul credincioșilor din împrejurimi s-au construit câteva chilii și un paraclis în care ulterior s-a amenajat trapeza. În anul 1994 s-a pus piatra de temelie a noii biserici, ridicată de meșterul Petre Ciornei din Vatra Moldoviței. Împreună cu o echipă de 13 lucrători, renumitul meșter a construit biserica de la temelii, în timp de 36 de zile. Lăcașul, o construcție spațioasă din lemn, în plan triconic, cu pridvor închis, pronaos și altar. Înălțimea până în vârful turlei este de 19 m. Pictura în frescă a fost realizată de Dorel Beșleagă din Sibiu în anul 1998. Catapeteasma din lemn de stejar a fost sculptată de meșteri din Vânători-Neamț, la fel și iconostasul și mobilierul. Biserica a fost sfințită cu hramul „ Acoperământul Maicii Domnului” chiar în ziua de prăznuire, la 1 octombrie 2000, de către Prea Sfințiul Visarion Rășinăreanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.