Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Nunta lui Figaro | Operă de W.A. Mozart
După Salonul Muzical al Operei de luni, când i-am spus „Bun găsit, domnule Mozart!”, chiar de aniversarea nașterii lui W.A. Mozart, sâmbătă, 1 februarie 2020, de la ora 18.30, în Sala Operei, vă invităm la o altă capodoperă scrisă de genialul compozitor austriac: „Nunta lui Figaro”.
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
„Nunta lui Figaro” este o operă plină de contraste, cu arii melodioase, care la rândul lor evoluează dintr-un cântec liniștit într-o explozie sonoră fulminantă. Libretul a fost scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte, care a fost inspirat de comedia lui Pierre Caron de Beaumarchais - La folle journée ou Le mariage de Figaro. Premiera operei a avut loc la 1 mai 1786, la Burgtheater din Viena, cu Mozart însuşi ca dirijor. „Nunta lui Figaro” s-a reluat un an mai târziu, la Praga, unde s-a bucurat de un triumf răsunător.
Preț bilete: 45 lei – în sală; 35 lei – la balcon lateral pentru elevi, studenți, pensionari
Acţiunea operei se petrece în castelul Contelui Almaviva, în Sevilla, în secolul al XVIII-lea. Desfăşurarea din „Nunta lui Figaro” este un lung şir de quiproquo-uri neprevăzute şi răsturnări de situaţie care fac din această operă o comedie spumoasă şi de succes. Contele Almaviva, săturat de anii de căsnicie cu Rosina, îi face avansuri menajerei Susanna, iubita lui Figaro. Contele vrea să împiedice căsătoria celor doi şi încearcă toate şiretlicurile. Încurcăturile se ţin lanţ, Rosina îi joacă şi ea o festă soţului pentru ca, în final, Contele Almaviva să-i ceară iertare în faţa tuturor, iar Figaro şi Susanna să îşi redobândească încrederea şi fericirea.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
În distribuția spectacolului de sâmbătă îi vom găsi pe artiștii: Adrian Mărcan - Contele Almaviva, Anda Pop - Contesa, Lăcrămioara Schuller - Susanna, Lorand Cristian - Figaro, Corina Purcărea (invitată) - Cherubino, Cristina Roșu - Marcelina, Ștefan Schuller - Doctorul Bartolo, Cristian Dicu - Don Basilio, Alina Ichim - Barbarina, Aurel Aron - Don Curzio, Paul Tomescu - Antonio, Andromeda Nemeș și Mariana Tomescu - Două fete tinere. Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Traian Ichim. Regia artistică a spectacolului este semnată de Carmen Dobrescu, iar scenografia și costumele de Rodica Garștea. Asistent regie: Anda Pop. Mișcarea scenică: Nermina Damian. Regie scenă: Silvia Papadopoulos.
Aceasta reclamă se va închide în secunde. Click AICI pentru a accesa instant pagina dorită.
Gara Predeal
PREDEAL
Intrarea Gării
localizare cu Google Maps
Gara din Predeal este una din cele două clădiri din România care prezintă o formă de șa geometrică. O putem găsi în cel mai înalt oraș din țară, aflat la 1100 metri altitudine, între masivele muntoase Postăvarul (1799 m) la nord-vest, Piatra Mare (1843 m) la nord, Bucegii (2508 m Vf. Omu) la sud-vest, Baiului şi Fetifoi.
Pe data de 25 decembrie 1968 a fost inaugurată actuala clădire a Gării din Predeal, fiind până în prezent una dintre cele mai moderne construcții din țară. Clădirea este opera prof. Dr. Ing. Mircea Manoilescu din Cluj şi arh. Dr. Ilie Dumitrescu de la I.P.C. Bucureşti. La ea au mai lucrat şi arhitecţii Ilie Rădulescu şi Irina Rosetti.
La data de 31 mai 1874,la București a fost semnată convenția dintre Austro-Ungaria și România pentru a fi construită linia ferată Ploiești-Brașov cu joncțiunea la punctul Predeal. Acest proiect a ajutat la formarea orașului Predeal, și a început construcția și darea în folosință a liniei ferate și a gării de la frontieră, Gara Predeal.
În anul 1879 a fost inaugurată calea ferată. Peste un an de zile, Predealul a devenit sat în cadrul comunei Podul Neagului. Mai târziu în anul 1981, autoritățile au decis încurajarea creșterii democratice și ofereau tinerilor căsătoriți casă și fâneață. În paralel, căile ferate se dezvoltau, iar în anul 1882, s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov.
O altă realizare a avut loc între 1 martie 1933 și 10 ianuarie 1940: a fost construită calea ferată dublă Câmpina-Predeal-Brașov. Apoi, la 27 decembrie 1960 a fost instalat în staţia Predeal primul stâlp metalic de electrificare din România, pentru ca mai apoi, la 9 decembrie 1968, să fie inaugurat primul traseu electrificat din ţară, linia Braşov-Predeal. Primul stâlp de electrificare pentru calea ferată există şi astăzi.
Pe malul râului Prahova, la poalele Bucegilor, Gara din Predeal atrage atenția oricărui trecător, se sprijină pe două puncte fixe, în jurul cărora forța și rezistența ajung în echilibru, acestea sprijinindu-se la rândul lor pe trei coloane de tip Benoto cu o adâncime de 25 de metri în sol pentru o rezistență deosebită.
Gara Predeal şi Izvorul 24 din Băile Olăneşti sunt singurele clădiri din ţară care sunt construite în formă de şa geometrică, o formă arhitecturală foarte greu de realizat, ce iese numai din respectarea foarte riguroasă a unor coordonate matematice.
În anul 1879 a fost inaugurată calea ferată. Peste un an de zile, Predealul a devenit sat în cadrul comunei Podul Neagului. Mai târziu în anul 1981, autoritățile au decis încurajarea creșterii democratice și ofereau tinerilor căsătoriți casă și fâneață. În paralel, căile ferate se dezvoltau, iar în anul 1882, s-a făcut la Predeal joncțiunea liniei ferate Ploiești-Predeal-Timișu de Sus-Brașov.
O altă realizare a avut loc între 1 martie 1933 și 10 ianuarie 1940: a fost construită calea ferată dublă Câmpina-Predeal-Brașov. Apoi, la 27 decembrie 1960 a fost instalat în staţia Predeal primul stâlp metalic de electrificare din România, pentru ca mai apoi, la 9 decembrie 1968, să fie inaugurat primul traseu electrificat din ţară, linia Braşov-Predeal. Primul stâlp de electrificare pentru calea ferată există şi astăzi.
Pe malul râului Prahova, la poalele Bucegilor, Gara din Predeal atrage atenția oricărui trecător, se sprijină pe două puncte fixe, în jurul cărora forța și rezistența ajung în echilibru, acestea sprijinindu-se la rândul lor pe trei coloane de tip Benoto cu o adâncime de 25 de metri în sol pentru o rezistență deosebită.
Gara Predeal şi Izvorul 24 din Băile Olăneşti sunt singurele clădiri din ţară care sunt construite în formă de şa geometrică, o formă arhitecturală foarte greu de realizat, ce iese numai din respectarea foarte riguroasă a unor coordonate matematice.
