Traseul începe la podul pietonal peste Râul Turcu, vizavi de Castelul Bran, cu marcaj Bandă Roșie. La început, urcușul spre vest, pe piciorul Măgurii, este abrupt, noroc că se mai vede din când în când castelul printre copaci. După vreun kilometru, respectiv 300 metri diferență de nivel, urcușul se domolește, pădurea se deschide și te poti bucura de primele priveliști: culoarul Rucăr-Bran, mai exact satele Șimon și Moeciu de Jos, muchia vestică a Munților Bucegi – cu Șaua Strunga parcă desenată pe cer, și Munții Leaota. Poteca trece prin păduri de fag, prin poienițe, ajunge lângă una dintre cele mai înalte gospodării din cătunul Măguricea, unde și acum, la fel ca anul trecut, un bătrânel strânge fără grabă fânul și se oprește ca să ne salute. Parcă nu-ți vine să crezi când dai de căsuțe după ce ai mers atât prin pădure, e chiar ca într-o carte cu povești. Sub Vârful Măgura Mare (1375 m) se află un punct de belvedere, unde te poti opri pentru o gustare, dar mai ales pentru super priveliștea asupra crestei Pietrei Craiului și satului Măgura, aflat foarte aproape de poteca aceasta. De notat: pe plăcuța de marcaj din Bran, de la începutul traseului, scrie că ajungi pe Vârful Măgura într-o oră, un timp nerealist. Se fac aproape două ore până la punctul de belvedere. Se coboara în Șaua Măgura, unde se află o stână și vreo câțiva câini. De acolo se intră iar în pădure, pentru a ocoli Vârful Gălbinarea, apoi se iese în altă poiană frumoasă, apoi se continuă urcușul domol spre Vârful Prislopului (1299 m), un ultim punct de belvedere asupra crestei Pietrei Craiului. De aici se coboara prin pădure si se ajunge la drumul care leagă satul Măgura de Zărnești, care duce până la Fântâna lui Botorog, punct important de la baza Munților Piatra Craiului.