Cetatea Brassovia, Strada Lungă, Parcul Rudolf, Strada Mureşenilor, Piaţa Sfatului din punct de vedere arhitectural, Biserica Neagră, Strada George Bariţiu, Ansamblul Bisericii “Sf. Nicolae”, Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, Poarta Şchei, Strada Republicii, Fortăreaţa de pe Dealul Cetăţii.

Patrimoniul valoros păstrat pe teritoriul de astăzi al oraşului este reflectat totodată prin diversitatea programelor arhitecturale, de la fortificaţii şi clădiri administrative, până la biserici și alte edificii de cult sau case de locuit, datând din Evul Mediu, Renaştere, Baroc, Clasicism şi din perioada modernă. Din Evul Mediu se păstrează în parte zidurile de incintă ale oraşului, întărite cu turnuri, bastioane şi fortificaţii exterioare, vestigiile cetăţii Brassovia de pe Tâmpa şi Cetăţuia de pe Dealul Sfântul Martin. Biserica Sfântul Bartolomeu din “Braşovul Vechi” îşi are începuturile în secolul al XIII-lea, iar Biserica Neagră a fost reconstruită în “Cetate”, la sfârşitul veacului al XIV-lea. Epoca Renaşterii este caracterizată la Braşov de edificarea unui mare număr de case de locuit ale patriciatului urban şi a unor edificii de arhitectură publică civilă reprezentative,  cum ar fi Casa Negustorilor (1545). Incendiul din 1689, care a avut loc după instalarea administraţiei Imperiului Habsburgic în Transilvania, a provocat cel mai mare dezastru urbanistic din istoria Braşovului, afectând majoritatea construcţiilor importante, care sunt reconstruite după 1700, în spiritul noilor stiluri venite de la Viena: Baroc, Rococo, Neoclasic, Biedermaier. Biserica Sfinţii Petru şi Pavel, cea mai importantă construcţie barocă din oraş, a fost edificată în anii 1776-1782, iar Casa Sfatului, menţionată documentar pentru prima dată în 1420, este refăcută între 1774 şi 1778. În secolul al XVIII-lea Biserica Sfântul Nicolae din “Şcheii Braşovului”, este mult amplificată, primind aspectul actual. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, o parte dintre vechile fortificaţii perimetrale ale oraşul sunt demolate, fiind ridicate ulterior noi construcţii edilitare, aflate în funcţiune şi astăzi: Rectoratul Universităţii (arh. Peter Bartesch, 1881-1885), Casa de concerte Reduta (arh. Cristian Kersch, 1893), clădirile actuale ale Primăriei (1897-1898) şi Prefecturii (1902) sau Palatul Poştelor (1906).
Stilul 1900 este reprezentat la Braşov în primul rând de creaţia arhitectului Albert Schuller, căruia i se datorează Banca Naţională Săsească (1908) şi hotelul Coroana (1909-1910). Perioada interbelică este marcată de apariţia construcţiilor în stil neoromânesc, între care cea mai importantă este fosta Cameră de comerţ, astăzi Biblioteca Judeţeană George Bariţiu (1928-1930). Hotelul Aro-Palace (arh. Horia Creangă, 1938-1939), cu aripa nouă (arh. Iancu Rădăcină, 1963), încheie sub aspect cronologic şirul construcţiilor protejate la Braşov.