Arhivele Naționale
În dreptul Bastionului Fierarilor, astăzi sediul Arhivelor Naţionale, se aflau vechile ziduri ale "Cetăţii Braşovului" dinspre cartierul românesc al "Şcheilor", demolate în secolul al XIX-lea, odată cu poarta Târgul Cailor, construită în stil neoclasic, în anii 1818-1820.
Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale este o instituţie publica din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, care în baza Legii Arhivelor Nationale Nr. 16/1996 administrează Fondul Arhivistic Naţional pe teritoriul judeţului Braşov. Aceasta înseamnă că Arhivele Naţionale Braşov coordonează, îndrumă şi controlează activităţile specifice de arhivă la toţi creatorii şi deţinătorii de arhivă, cum sunt constituirea, evidenţa, selecţionarea şi valorificarea documentelor din arhive.
Fiind la rândul său un mare deţinător de documente arhivistice – de circa 10.000 m. l. -, Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale asigură valorificarea documentelor din depozitele proprii, prin eliberarea de copii sau extrase dupa documente de stare civilă, de şcolarizare, de vechime în câmpul muncii, de drepturi patrimoniale sau din acte juridice. Pentru eliberarea actelor se percep taxe după tarifele stabilite de Ministerul de Interne, documentele eliberate de Arhivele Naţionale având valoare de original, fiind probatorii în administratie şi justiţie.
Pe lânga aceasta, prin sala de studii, Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale asigură cercetarea documentelor de către cercetatori, studenţi şi alte categorii de beneficiari, punând la dispoziţia lor şi publicaţii de specialitate istorică din bogata biblioteca documentară de circa 70.000 de volume.
Arhiva braşoveană este una din cele mai vechi instituţii din oraş, fiind prima dată menţionată documentar în anul 1476. Ca parte structurală proprie a administraţiei oraşului, a functionat de la 1878 în Casa Sfatului, fiind mutată în anul 1923 în actualul sediu din fostul Bastion al Fierarilor. Din 1930 a functionat sub denumirea de Arhiva istorică a municipiului Braşov, iar la 18 aprilie 1939 a fost înfiinţată Direcţiunea Regională a Arhivelor Statului din Braşov, în subordinea Ministerului Învăţământului. În anul 1951, Arhivele Statului au trecut la Ministerul de Interne, fiind mai întâi Serviciu regional, iar din anul 1969 Filiala Judeţeană Braşov a Arhivelor Statului. Din anul 1996, în baza Legii Nr. 16 (Legea Arhivelor Naţionale), instituţia are denumirea de Direcţia Judeţeană Braşov a Arhivelor Naţionale. În cadrul acesteia funcţionează şi un laborator de microfilmare, un atelier de legatorie şi un atelier de restaurare de documente.
Ca urmare a restructurărilor intrate în vigoare la 25 noiembrie 2009, direcţia judeţeană a devenit serviciu judeţean.
Serviciul Judeţean Braşov al Arhivelor Naţionale participă activ la viaţa ştiinţifică şi culturală a oraşului Braşov şi pe plan naţional, prin publicaţii proprii – cataloage şi ediţii de documente -, prin organizarea de expoziţii proprii şi în colaborare cu celelalte instituţii culturale, Muzeul de istorie, Biblioteca judeţeană etc., prin participare la acţiuni culturale, simpozioane, emisiuni TV şi radio, lecţii şi vizite pentru elevi şi studenţi, publicarea de studii şi articole în publicatii de specialitate şi în presă, prin care se contribuie la valorificarea bogatului tezaur arhivistic al Braşovului.
Arhiva Braşovului este una dintre cele mai bogate arhive orăşeneşti ale ţării, care reflectă prin documente rolul oraşului în istoria României. Cel mai vechi document original al arhivei datează din anul 1353 (latină), iar celelalte sunt scrise în limbile slavonă (1369), germană (1424), română (1521), maghiară (1552), italiană (1571), greacă (1577) şi turcă (1613).
Cel mai cunoscut document al arhivei braşovene este scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung către judele primar al Braşovului, Johannes Benkner, din anul 1521, cel mai vechi document în limba română care s-a păstrat în ţara noastră.